Festina Lente!

De curand am facut pasul acela important in viata oricarui tanar adult: m-am mutat de la casa parintilor. Fiind nascuta in Bucuresti nu m-am confruntat cu traiul intr-un oras mare de una singura artunci cand am inceput facultatea, asadar, ajungand la o anumita varsta si stabilitate financiara m-am decis sa fac si acest pas.

Am plecat de la aceasta premiza deoarece mama a facut acum ceva vreme curatenie prin lucrurile mele si a dat peste o carte pe care eu am primit-o in clasa I la festivitatea de premiere. Invatatorul meu avea obiceiul sa personalizeze mesajele de pe coperta acestor premii si al meu era : "Festina lente, Victoria!". Evident ca mintea mea de copil cu varsta de 7 ani nu a putut intelege atunci acest concept, dar recunosc faptul ca aceasta expresie m-a urmarit multa vreme de atunci. In mod involuntar, evident.

Abia acum mi-am dat seama ca invatatorul meu avea o capacitate uriasa de a citi personalitatea fiecaruia din clasa si de aceea aceste mesaje personalizate.

Recunosc acum, privind in retrospectiva, tendinta mea de a actiona/judeca la primul impuls, ceea ce mi-a adus mai multe neplaceri decat lucruri bune. Am ales sa scriu despre aceasta frantura de amintire, deoarece m-am confruntat de foarte multe ori cu prejudecatile mele si ale celorlati din jurul meu.

Chiar daca ne indreptam atentia spre sfera personala sau cea profesionala, de cate ori nu am ajuns la o concluzie gresita doar pentru ca ne-am grabit sa judecam prea repede o persoana sau o situatie?

In fiecare zi ma confrunt  cu schimbari la locul de munca. Unele cu impact mai mare, altele cu impact redus, dar care intra tot in categoria de "schimbare". Tuturor ne place stabilitatea, si daca se intampla ceva sau vine cineva sa "tulbure apele", avem tendinta de a ne grabi in a ajunge la anumite concluzii si de obicei acele concluzii nu sunt prea optimiste.

Oare nu suntem invatati de societate(familie, scoala, grup de prieteni etc) sa aplicam filtre care nu sunt valabile universal si care sunt interpretate doar de noi si fiecare dintre noi le dam acestor filtre ale mintii ce nuanta consideram noi? Tot acest proces se intampla in subconstient, negresit. Dar daca am sta putin si nu ne-am gabi cu activarea acestor filtre, poate toleranta noastra vis-a-vis de oameni noi, procese sau proceduri noi ar fi una mult mai mare.

Mie una mi-a fost greu sa ma abtin in a ma precipita luand decizii sau ajungand la o concluzie :"Aceasta schimbare nu va aduce lucruri bune!". Dar dupa o atenta analizare si dupa ce am intors "problema" pe toate fetele mi-am dat seama, ca schimbarea chiar o sa atraga dupa sine lucruri bune.

Consider ca acest subiect este unul de actualitate, mai ales cu vremurile cu care tara noastra si economica mondiala, per total, se confrunta. Tot timpul ne vom lovi de nou. Depinde de ce parte ne aflam: suntem intiatorii schimbarii si ne "luptam" sa implementam aceste lucruri noi intr-o echipa cu multa experienta si extrem de sudata, sau suntem membru in acea echipa si  judecam foarte repede ceea ce ni se prezinta.

Am invatat de-a lungul timpului ca mintea umana este capabila de foarte multe procese in acelasi timp. Omul, chiar daca nu constientizeaza acest lucru, face o treaba fantastica la a fi "multitasking". Un studiu chiar a demonstrat ca in timp ce vorbim 200 de cuvinte pe minut, gandim 2000 de cuvinte pe minut, ceea ce ma duce la strategii de urmat pentru a implementa/accepta mai repede o schimare.

Nu exista o reteta, insa ar fi preferabil sa cunoastem mai intai fazele unei schimbari. Conform specialistilor sunt trei faze: 
- in prima faza imi dau seama ca pierd ceva ( de aceea si schimbarea) si de obicei, acel "ceva" nu mai functioneaza si trebuie inlocuit sau imbunatatit;
- in a doua faza trebuie sa accept sau sa implementez noutatea;
- in a treia faza trebuie sa ma adaptez acestei schimbari.

In functie de modul fiecaruia de a  reactiona, aceste faze pot dura mai mult sau mai putin.

Cat despre rapiditatea cu care acceptam sau respingem aceasta schimbare,  nu ar trebui sa grabim lucrurile. De cele mai multe ori lucrurile evolueaza fara a ca  schimbarea sa fie anuntata cu "surle si trambite", ceea ce trebuie sa retinem este ca este bine ca din cand in cand se ne acordam timp de respiro si de gandire asupra a ceea ce va urma, pentru a evita concluziile pripite si de ce nu, a ne acorda noua o sansa.